Zâmbeşte pentru mine.

Vor fi nişte lucruri pe care le vei vedea.

Care pe viitor te vor face să zâmbeşti mai greu.

Tu trebuie să îţi păstrezi simţul umorului.

Tu trebuie să fii în stare să zâmbeşti prin tot acest căcat.

Aminteşte-ţi asta:Ţine-ţi capul sus.

Stilul nostru de viaţă te atrage aproape.

Dependenţa de atracţii fatale

Imagini cu acţiuni sunt reluate.

Dar staţi!

Fără poveşti pentru acest tânăr bărbat negru

Unii mă văd captivă în acest ţinut al iadului.

Sau sunt consecinţe suferite în timp de cei pe care îi prindem cum ne înjunghie pe la spate?

De ce să vărsaţi lacrimi?

Păstraţi-vă mila!

Anii copilariei mele i-am petrecut... i-am petrecut îngropându-mi nobilitatea în cimitir.

Am un mesaj pentru cei noi născuti, asteptând să respire.

Daca voi credeţi că puteti reuşi,doar uitaţi-vă la mine.

Împotriva tuturor ciudaţilor, prin viaţă e greu să mergi înainte.

Trăind într-un plan fără lumină,le urez tuturor tinerilor care mă urmează să-şi protejeze spiritul.

Dar defapt..

Doar zâmbiţi pentru mine acum.

Zâmbiţi pentru mine, nu zâmbiţi pentru mine?

Doar zâmbiţi pentru mine.

Zâmbeşte pentru mine.

Nu vrei să zâmbeşti ?

Acum, aşa cum mi-am început povestea.

Cu laude despre gafele tale.

Şi îţi poţi imagina gândurile încet..

Dintr-o frază pe care am scris-o.

Şi te pot conduce prin zilele prin care am trecut.

Câteodată îmi doresc să fi putut salva pe toată lumea.

Dar sunt o visătoare.

M-ai văzut vreodată privind peste zilele de mâine aşteptând şi în sfârşit să vină ziua de ieri?

Privesc în urma la amintiri şi încă mai simt o durere.

Pentru că m-am blocat într-un cartier imaginar sperând să se schimbe întorsura vieţii mele.

Dar când mă concentram la realitate, eram în lanţuri.

Am avut un vis, trăiam în bogaţie şi petreceam.

Zâmbeam.

Dă-o dracu de lume!, aşa zicem noi ca martori nervoşi la viteza întrebărilor răutăcioase care ne ţin pe toţi în stres.

Inhalând galant fumul, vizualizând flăcările

Voi fi înecată de propria-mi durere?

Şoapte ciudate, laşii vorbesc, repede să ne distrugă.

Din moment ce "nu am fost" în prea multe penitenciare cea mai bună răzbunare este să îţi fuţi prietenii.

Pierdută şi nebună, speriată să nu scap o sămânţă sperând să nu îmi blestem copii.

Îmbrăţişaţi cuvintele mele, faceţi ca lumea să se schimbe.

Şi acum un moment de reculegere, să ne rugăm.

Şi cum tu călătoreşti în spaţiu.

Fie ca îngerii să te ajute arătandu-ţi calea.

Să strălucească în sufletul tău, să aibă grijă de tine.

Şi toţi fraţii care te-au condus pe ultimul drum sunt acolo ca să te salute atunci când treci porţile.

Şi cum te îndrepţi spre lumina tunelului.

Sper să te conducă spre viaţa eternă.

Zâmbeşte.

Haide,zâmbeşte pentru mine.